Faptul că județul nostru are un peisaj foarte divers, de la depresiuni montane, la zone colinare și zona montană înaltă, este deja cunoscut și apreciat de mulți dintre cei care aleg să își petreacă timpul în aer liber. Dar poate mai puțin cunoscut este faptul că Sibiul este al doilea județ din țară, după județul Tulcea (unde se află Rezervația Biosferei Delta Dunării) din punct de vedere al suprafeței ocupată de ariile naturale protejate.
Județul Sibiu are pe teritoriul său trei grupe montane (Făgăraș, Cindrel și Lotru) cu zone alpine și păduri bogate, podișuri cu pajiști care vara devin multicolore datorită diversității mari de flori, fluturi și alte insecte, râuri și lacuri cu vegetația și fauna specifică zonelor umede. Pe lângă acestea, mai avem și câteva formațini geomorfologice deosebite, unele considerate monumente ale naturii precum Calcarele cretacice de la Cisnădioara, Vulcanii noroioși de la Hașag sau Canionul Mihăilești.
Dar mai întâi să aflăm ce este o arie protejată
Cum intuim din denumire, este vorba de o suprafață de teren care nu este tocmai lăsată în voia sorții, unde se aplică anumite reguli care au ca scop protecția și conservarea naturii. O arie protejată este o suprafață de teren bine delimitată unde au fost identificate de specialiști elemente naturale valoroase sau rare și pentru protecția cărora se aplică anumite reguli. Asta ar fi o explicație în linii mari, dar definiția data de legislația românească (OUG nr. 57/2007) este următoarea: ”aria protejată reprezintă zona terestră şi/sau marină în care există specii şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale.
Nevoia declarării unor zone ca arii protejate, vine în urma identificării unui patrimoniu natural amenințat de o dezvoltare antropică accelerată, de multe ori haotică și cu viziune de termen scurt. Consumul irațional al resurselor planetei au produs deja efecte negative evidente asupra naturii: jumătate din pădurile planetei au fost distruse şi se pierd în continuare 2% în fiecare an, rata dispariţiei speciilor este de 1000 de ori mai mare decât rata extincţiei naturale, un sfert din speciile de mamifere sunt în pericol de a dispărea (conform raportului WWF-One Planet Living).
Însă pentru beneficiul generațiilor prezente dar mai ales viitoare, natura trebuie menținută într-o stare cât mai sănătoasă pentru a rămâne o resursă și în viitor. Drept urmare, prin declararea de arii protejate se reduce din impactul negativ asupra elementelor naturale.
Arie protejată, adică restricții?
Pe unii oamenii acest termen îi sperie fiindcă îi duce cu gândul la restricții și îngrădirea libertăților și drepturilor, subiect la care membrii tărilor post-comuniste sunt mai sensibili. Este important însă de menționat că o mare parte dintre ariile protejate, în special siturile Natura 2000, nu interzic activitățiile umane, din contră, încurajează practicile tradiționale, neinvazive și prietenoase cu mediul. În multe cazuri supraviețuirea până în prezent a habitatelor și a speciilor din siturile Natura 2000 se datorează în special tehnicilor agricole tradiționale, care au contribuit la gospodărirea durabilă a pădurilor, pășunilor sau fâneţelor (natura2000.ro).
De aceea, un termen ”tehnic” mai corect pentru rolul ariilor protejate ar fi de ”conservare a naturii” care se referă la o abordare mai complexă şi mai dinamică, decât simpla interzicere a activităților umane în aceste zone.
În ultimii ani s-au realizat numeroase studii pentru determinarea valorilor (atât economice cât și non-materiale) şi beneficiilor asociate ariilor protejate.
Desigur, există situații în care avem de a face cu zone cu specii de floră și faună foarte rare și sensibile care necesită o protecție strictă. Dar ele intra sub incidența altei categorii de arii protejate (de exemplu rezervație științifică).
Care sunt categoriile de arii protejate din țara noastră?
Clasificarea ariilor protejate se face pe mai multe criterii și de multe ori avem zone în care se suprapun mai multe tipuri de arii protejate. Le vom enumera doar, fără să intram în detalii prea tehnice.
Așadar, avem 3 categorii de arii protejate în Romania, fiecare cu mai multe niveluri de conservare și protecție și anume:
- Ariile protejate de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale.
- Ariile protejate de interes comunitar sau situri Natura 2000 sunt situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie avifaunistică.
- Ariile protejate de interes internaţional, care au primit statut de rezervaţii ale biosferei, zone umede de importanţă internaţională sau situri RAMSAR, situri naturale ale patrimoniului natural universal UNESCO și geoparcuri.
Clasificarea la nivel național s-a făcut prin adoptarea sistemului Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) în anii 90. Este important de menționat că tot IUCN reunește 83 de state și peste 10.000 de experți și oameni de știință din țările întregii lumi și are ca scop conservarea integrității naturii și a biodiversității pe plan mondial. În cadrul acestei uniuni s-a elaborat Lista Roșie care reprezintă inventarul cel mai complet al stării de conservare a speciilor de animale și plante, fiind cel mai bun indicator al stării biodiversității mondiale.
Natura 2000 este o rețea de arii protejate de pe teritoriul Uniunii Europene cu scopul de a menține într-o stare favorabilă de conservare cele mai importante specii și habitate ale Europei, adică acele specii rare sau periclitate la nivel european. Deși unele dintre aceste specii sau habitate sunt bine reprezentate la noi în țară, pentru restul Europei acestea sunt foarte importante, ele fiind amenințate sau au un areal foarte redus. Probabil că cel mai bun exemplu pentru această situație este Ursul brun, un animal cu o populație stabilă în România dar cu o reprezentare foarte redusă în restul Europei sau chiar inexistent în multe țări europene.
În România sunt în prezent 13 parcuri nationale, 14 parcuri naturale și peste 900 de alte categorii de arii protejate, acoperind cca 8% din suprafaţa ţării.
În județul Sibiu au fost declarate ca arii protejate de interes național doar rezervații naturale și monumente ale naturii, precum și arii protejate de interes european așa numitele situri Natura 2000, suprafețele lor suprapunându-se de multe ori.
Cel mai mare sit Natura 2000 din județ este Podișul Hârtibaciu (detalii despre acest sit aici https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSPA0099 ), care împreună cu zonele Târnava Mare (ROSCI Sighisoara Tarnava Mare: (https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0227) și Olt (ROSPA Avrig Scorei Fagaras: https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0227), care se întind și în județele Mureș și Brașov, formează cea mai mare arie protejată compactă din Transilvania și a doua, după Delta Dunării, din țară .
Cele mai cunoscute sunt probabil Rezervația naturală “Parcul Natural Cindrel” care se suprapune cu situl Natura 2000 – Frumoasa (RO SCI Frumoasa: https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0085) în cadrul căreia găsim și rezervația botanică Iezerele Cindrelului.
În munții Făgăraș avem Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu – Suru (https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0122) iar la poalele muntilor Fagaras se întinde RO SPA Piemontul Fagaras (https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSPA0098)
În partea de nord vest a județului Sibiu se întinde Podisul Secaselor, porțiuni din această regiune fiind declarate sit Natura 2000 de importanță comunitară: https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0211
Mai merită menționate ca arii protejate importante pentru județul Sibiu și cunoscute de majoritatea sibienilor: Rezervația Naturală Dumbrava Sibiului sau monumentele naturii Piatra Jidovului de la Jina, Calcarele cretacice de la Cisnădioara, cunoscute mai mult cu numele de Piatra Broaștei de pe valea Argintului sau Lacul fără fund de la Ocna Sibiului.
Într-un articol viitor vom prezenta mai în detaliu unele dintre ariile protejate de la noi din județ, cu speciile și habitatele reprezentative pentru care au fost declarate.
Articol scris de Mihai David
______________________
Programul „Anii Drumeției” este inițiat și finanțat de Consiliul Județean Sibiu, în colaborare cu Asociația Județeană de Turism Sibiu.Scopul principal este de a îmbunătăți infrastructura de drumeție din județ și de a promova activități specifice ecoturismului.
